Schimbările provocate de un accident minor pot fi extrem de greu de observat şi nu sunt întotdeauna însoţite de consecinţe imediate. Acestea pot afecta zone ale creierului care nu coordonează funcţii precum cele menţionate. Cu toate acestea, dacă ai dificultăţi de concentrare, nu suporti zgomote pe care înainte le ignori sau eşti nervos fără un motiv aparent, ar fi bine să consulţi medicul.
De asemenea, este important să fim atenţi la simptome precum amorţeala bruscă a feţei, a braţelor sau a picioarelor, mai ales pe o parte a corpului, tulburările de vedere sau ameţeala, pierderea echilibrului şi durerile de cap severe.
Este de nefericit faptul că majoritatea persoanelor care suferă un accident vascular cerebral nu recunosc simptomele şi nu ştiu ce trebuie să facă în astfel de situaţii. Un raport al publicaţiei Stroke a arătat că 70% dintre pacienţi nu au recunoscut simptomele şi mai puţin de 30% dintre ei s-au adresat unui medic în primele 24 de ore pentru a primi tratament adecvat.
Persoanele agresive şi nervoase prezintă un risc mai mare de a face un atac cerebral. Potrivit cercetărilor, depresia poate creşte şansele unui atac cerebral cu 30% din cauza predispoziţiei persoanei depresive de a duce o viaţă dezordonată, poate de a fuma, de a mânca în exces sau de a neglija să facă mişcare. Persoanele depresive, de asemenea, nu merg la medic pentru controale de rutină, iar glicemia şi tensiunea arterială anormale şi netratate pot deteriora starea de sănătate.
Somnul insuficient creşte riscul de accident vascular cerebral, iar sforăitul din timpul somnului poate fi asociat cu apariţia sindromului metabolic, care este, de asemenea, un factor de risc pentru atacul cerebral, bolile de inimă şi diabet.
Migrenele nu trebuie ignorate, mai ales dacă sunt însoţite de vedere înceţoşată sau pete albe. Acestea pot fi semne ale unei circulaţii sanguine defectuoase, ceea ce creşte riscul de accident vascular cerebral. Inima poate fi, de asemenea, un indicator al riscului de a face un atac cerebral, dacă avem un ritm cardiac neregulat, bătăi rapide ale inimii sau mult prea lente şi o respiraţie grea, asociată cu durerile în piept. Toate aceste simptome ne pot anunţa că suferim de fibrilaţie atrială, care creşte riscul unui atac cerebral.
