Părinții mei s-au despărțit când aveam doar un an. Am crescut cu bunica mea până la vârsta de 7 ani, când mama s-a recăsătorit și a plecat în Italia, lăsându-ne în grija tatălui nostru. Din păcate, la vârsta de 12 ani, relația dintre tatăl meu și mama a devenit tensionată, iar eu am fost victima abuzurilor sexuale. Fiind foarte tânără, nu știam cum să reacționez sau cui să cer ajutor, așa că am tăcut și nu am spus nimănui despre ce se întâmpla. La vârsta de 13 ani, mama a divorțat de tatăl meu și am rămas singură cu fratele meu, având grijă de casă și de școală.

La liceu, am întâlnit primul meu iubit și am crezut că ne vom iubi pentru totdeauna. Din păcate, relația noastră s-a transformat într-un ciclu de violență și abuz emoțional, iar eu m-am simțit rușinată și izolată. Am avut curajul să plec singură de la el, cu ce aveam la mine, și am mers la mama mea în Italia, sperând că va fi un loc sigur pentru mine.

Când am ajuns acolo, mama mea era cu un italian cu care nu m-am înțeles prea bine. Într-o zi, am avut o ceartă cu el și am fost dată afară din casă. Am rămas pe stradă până târziu în noapte, dar mama mea nu a făcut nimic să mă ajute. Am sunat la fratele meu, care mi-a trimis pe cineva să mă ajute să plec din Italia.

Am revenit acasă și am început să lucrez la o spălătorie auto pentru a-mi putea asigura traiul. După două luni, am întâlnit pe cineva care a fost acolo pentru mine și a știut să mă sprijine. Suntem împreună de 6 ani acum și am devenit o familie fericită. Îmi iubesc copiii și îmi doresc ca ei să crească într-un mediu sigur și sănătos, fără abuzuri sau violență. Sunt optimistă cu privire la viitor și sper că vor veni zile mai bune.

S-ar putea să-ți placă și...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *