Depresia este o tulburare psihologică care afectează dispoziția și se caracterizează prin persistența sentimentului de tristețe și pierderea profundă a interesului pentru activitățile care în mod normal aduc plăcere. Această afecțiune poate perturba mersul normal al vieții de zi cu zi, modul în care ne simțim, gândim și ne comportăm.
Diferența între depresie, tristețe și anxietate constă în natura și durata lor, precum și în simptomele specifice asociate fiecăreia.
Tristețea este un sentiment normal și comun care apare în urma unor evenimente traumatizante sau dezamăgitoare, cum ar fi pierderea unei persoane dragi sau a unui loc de muncă, și are tendința de a se estompa în timp. Este o reacție emoțională normală și se referă la o stare de dispoziție scăzută, temporară și legată de circumstanțe specifice.
Depresia, în schimb, este o afecțiune psihică profundă și persistentă, care afectează emoțiile, gândurile și comportamentul. Depresia nu este legată neapărat de un eveniment specific, ci poate apărea fără un motiv aparent și poate persista pe o perioadă lungă de timp. Simptomele depresiei pot include tristețe profundă, apatie, pierderea interesului pentru activități care în mod normal aduc plăcere, modificări ale apetitului și somnului, scăderea energiei și concentrării, sentimente de inutilitate sau vinovăție, precum și gânduri de suicid.
Anxietatea, pe de altă parte, implică o stare persistentă de îngrijorare, frică și neliniște cu privire la evenimentele viitoare, chiar și în absența unor motive evidente. Anxiosul poate evita situațiile sau lucrurile care îi provoacă anxietate. Simptomele anxietății pot include palpitații, transpirații, respirație rapidă, gânduri obsesive, neliniște și iritabilitate.
Este important de remarcat că depresia și anxietatea pot coexista și pot avea simptome similare, iar diagnosticarea corectă și administrarea unui tratament adecvat necesită o evaluare profesională detaliată.
De asemenea, depresia nu apare doar la persoanele considerate predispuse, ci poate afecta oricine, indiferent de vârstă, sex sau status social. Este o afecțiune medicală și nu trebuie confundată cu tristețea sau anxietatea normale.
DEPRESIA MAJORA
Depresia majora sau depresia unipolara este caracterizata de o simptomatologie care persista cel putin doua saptamani:
Tulburari de somn, cum ar fi insomnie sau hipersomnie (somn excesiv)
Oboseala si scaderea energiei
Stare de tristete persistenta, pierderea interesului sau a placerii pentru activitatile obisnuite
Dificultati de concentrare si luare a deciziilor
Oscilatii de greutate, pierderea sau cresterea apetitului
Sentimente de lipsa de valoare, de vinovatie sau de inutilitate
Ganduri legate de moarte, sinucidere sau dorinta de a muri
DISTIMIA
Numita si tulburare depresiva persistenta, distimia este un tip de depresie cronica, moderata sau severa, care persista pe o perioada mai lunga de timp decat tulburarea depresiva majora.
Simptomele caracteristice ale distimiei includ:
Tulburari de somn, cum ar fi insomnie sau hipersomnie
Oboseala si scaderea energiei
Stima de sine scazuta
Pofta de mancare scazuta sau crescuta
Dificultati de concentrare sau luare a deciziilor
Este important de mentionat ca doar un profesionist in domeniul sanatatii mintale poate face un diagnostic corect al depresiei pe baza simptomelor prezentate si a istoricului medical al pacientului. Daca crezi ca suferi de depresie, este esential sa soliciti ajutorul unui specialist calificat.
DEPRESIA BIPOLARA
Depresia bipolara, cunoscuta si sub numele de boala maniaco-depresiva, este o tulburare de dispozitie caracterizata prin perioade alternative de manie (usoara sau extrema) si perioade normale. Aceasta tulburare poate fi extrem de debilitanta si poate cauza deteriorari semnificative ale vietii persoanelor afectate.
Simptomele specifice ale depresiei bipolare includ starea depresiva si diminuarea interesului pentru activitati, dar si:
Iritabilitate si anxietate
Disperare si pierderea stimei de sine
Insomnie, oboseala si letargie
Dureri inexplicabile
Agitatie psihomotorie
Indecizie si dezorganizare
Perioadele de manie pot include simptome precum o crestere semnificativa a nivelului de energie, comportamente riscante sau extravagante, vorbire rapida si agitatie psihomotorie. Episoadele de manie sau de depresie pot dura de la cateva zile la cateva luni, in functie de caz.
Este important sa se acorde atentie semnelor de depresie bipolara si sa se caute tratament medical corespunzator, care poate include psihoterapie si medicatie.
Depresia postnatala, cunoscuta si sub numele de depresie postpartum, este o afectiune care apare dupa nasterea unui copil, cauzata de schimbari hormonale semnificative care pot afecta starea de spirit a mamei. Aceasta nu este doar o perioada de tristete legata de greutatea acumulata in timpul sarcinii, ci este o tulburare de dispozitie mai grava. Aproximativ una din zece femei sufera de depresie postnatala, iar cele care au sindrom premenstrual sever sunt mai predispuse la aceasta.
Simptomele depresiei postpartum pot varia, dar pot include:
sentimente de tristete, anxietate sau disperare;
sentimente de indiferenta fata de sine sau fata de copilul nou-nascut;
letargie sau oboseala constanta;
probleme de somn, cum ar fi insomnie sau hipersomnie;
tulburari de concentrare sau probleme de memorie;
sentimente de inutilitate sau de vinovatie;
pierderea interesului sau a placerii pentru activitatile care in mod normal ar fi placut;
modificari ale apetitului sau ale greutatii;
ganduri sau intentii suicidare.
Psihoza postpartum este o forma mai rara si mai grava de depresie postnatala, in care episodul de dispozitie este insotit de confuzie, halucinatii sau iluzii. Aceasta poate necesita tratament urgent si spitalizare.
Tulburarile afective sezoniere sunt caracterizate de aparitia ciclica a simptomelor depresive in functie de anotimpuri sau perioade din an. Aceasta forma de depresie apare in special in sezonul rece si se asociaza cu lipsa de lumina solara. Cu toate acestea, este important sa retinem ca tulburarile afective sezoniere pot aparea si in perioadele calde sau in timpul verii, dar sunt mult mai rare.
Simptomele specifice ale tulburarilor afective sezoniere includ:
tristete, iritabilitate sau anxietate;
oboseala si senzatia de epuizare;
probleme de concentrare;
somnolenta accentuata sau insomnie;
cresterea sau scaderea apetitului, in special pofta de carbohidrati;
cresterea in greutate;
scaderea libidoului;
sentimente de inutilitate sau de vinovatie;
pierderea interesului pentru activitatile obisnuite.
Este important de retinut ca aceste simptome pot avea un impact semnificativ asupra vietii persoanelor afectate de tulburarile afective sezoniere si pot necesita tratament.
Depresia premenstruala este o forma de depresie care apare la femei inainte sau in timpul ciclului menstrual. Simptomele specifice ale acestei forme de depresie includ:
Iritabilitate si agitatie accentuata;
Balonare;
Durere si sensibilitate la nivelul sanilor;
Anxietate si ingrijorare excesiva;
Pofte alimentare si cresterea apetitului;
Schimbari de dispozitie bruste, de la tristete la iritare sau furie;
Oboseala extrema si dificultati de concentrare.
Depresia atipica este o forma de depresie caracterizata prin simptomele specifice care o diferentiaza de alte forme de depresie. Aceasta poate fi recunoscuta prin urmatoarele manifestari:
Cresterea apetitului si creșterea in greutate: Persoanele afectate pot simti o pofta mai mare de mancare, in special pentru alimente bogate in carbohidrati, ceea ce poate duce la cresterea in greutate.
Nevoia exagerata de somn: Somnul poate fi mult mai atractiv pentru pacienti decat activitatile care le plac de obicei. De asemenea, acestia pot avea dificultati in a se trezi dimineata si pot avea nevoie de o perioada mai mare de timp pentru a fi complet treji si energici.
Oboseala si slabiciune: Persoanele cu depresie atipica se pot simti obosite si lipsite de energie chiar si atunci cand nu au facut efort fizic sau mental deosebit.
Senzatia de maini si picioare grele: Unele persoane pot simti o senzatie de greutate in membrele lor, ceea ce poate face activitatile zilnice mai dificile.
Sensibilitate intensa la respingere si la critici: Persoanele cu depresie atipica pot fi mai sensibile la respingere sau la critici, decat alte persoane si pot fi afectate emotional mai mult de evenimentele negative.
Stari reactive puternice: Unele persoane cu depresie atipica pot avea stari reactive puternice la evenimente pozitive sau negative, ceea ce poate duce la schimbari rapide si bruste in dispozitie.
Depresia psihotica este o forma severa de depresie care prezinta, pe langa simptomele unei depresii majore, si simptome de natura psihotica, cum ar fi:
Halucinatii: Persoanele afectate pot avea perceptii false ale realitatii, cum ar fi auzirea sau vazutul de lucruri care nu exista, cum ar fi voci care le vorbesc sau imagini care nu sunt reale.
Paranoia: Persoanele cu depresie psihotica pot dezvolta sentimente intense de persecutie sau suspiciune nejustificata fata de ceilalti sau fata de lumea din jurul lor.
Iluzii: Acestea pot consta in interpretarea gresita a realitatii, cum ar fi crezul ca evenimente obisnuite au semnificatii ascunse sau sunt legate de sine intr-un mod special.
Pierderea energiei si oboseala nefireasca si puternica: Persoanele afectate pot simti o scadere semnificativa a nivelului de energie si o oboseala intensa care nu poate fi atribuita unor cauze fizice.
Un sentiment de lipsa de valoare si vinovatie neadecvate: Persoanele cu depresie psihotica pot avea sentimente intense de inutilitate, vinovatie exagerata sau auto-judecata negativa.
Dificultate in gandire, concentrare si capacitatea de a lua decizii: Persoanele afectate pot experimenta probleme in a se gandi clar, a se concentra sau a lua decizii, ceea ce poate afecta activitatile zilnice.
Ganduri de moarte sau suicid si tentative de a le duce la indeplinire: Persoanele cu depresie psihotica pot avea ganduri recurente de moarte, suicid sau pot incerca sa-si puna in aplicare aceste ganduri, ceea ce poate fi o situatie extrem de periculoasa si necesita o atentie medicala urgenta.
Da, depresia poate fi vindecată. În majoritatea cazurilor, doar activitatea fizică, schimbările în dietă și vacanțele nu sunt suficiente pentru a controla depresia pe termen lung.
Depresia este o afecțiune mentală care poate fi tratată cu succes, cu un procent de vindecare de 80-90%. În prima fază, pacientul este îndrumat către psihoterapie, care poate avea efecte semnificative în cazurile de depresie ușoară. În cazul depresiilor moderate și severe, se recomandă o combinație de psihoterapie și intervenții psihiatrice.
Medicul specialist va evalua starea pacientului printr-un interviu clinic și/sau prin utilizarea unor instrumente de diagnosticare. Scopul acestei evaluări este de a identifica cauzele care au dus la apariția depresiei, de a identifica simptomele prezente, istoria medicală și personală, contextul cultural și factorii de mediu ai persoanei afectate, pentru a stabili un diagnostic corect și a face recomandări privind tratamentul.
Psihoterapia poate fi individuală, implicând doar persoana afectată, sau poate implica și alte persoane, cum ar fi terapia de familie sau de cuplu, care poate avea rezultate mai bune decât cea individuală.
O altă formă de psihoterapie este terapia de grup, care aduce împreună persoane care suferă de afecțiuni similare. Durata tratamentului depinde de diagnosticul stabilit și de tipul de depresie, putând dura câteva săptămâni sau o perioadă mai lungă. Cu toate acestea, o ameliorare semnificativă poate fi resimțită după aproximativ 10-15 sesiuni de psihoterapie.
După stabilirea diagnosticului, medicul specialist poate prescrie medicamente antidepresive pentru a corecta dezechilibrele chimice la nivelul creierului. Aceste medicamente nu sunt euforizante, sedative sau tranchilizante și nu cauzează dependență. Este interesant de menționat că aceste medicamente nu vor avea niciun efect asupra celor care nu suferă de depresie.
În cazul persoanelor care suferă de depresie, antidepresivele pot avea efecte chiar din prima săptămână de tratament, însă rezultatele benefice pot apărea chiar și după două-trei luni, în funcție de severitatea afecțiunii.
Dozele pot fi ajustate în funcție de răspunsul pe care medicamentele le au asupra bolii, iar dacă pacientul nu observă nici măcar o ușoară ameliorare după câteva săptămâni de tratament, medicul poate adăuga sau înlocui cu alt antidepresiv.
Se recomandă continuarea tratamentului timp de cel puțin 6 luni sau chiar mai mult după ameliorarea simptomelor depresiei, pentru a preveni recurența bolii. Dacă pacientul a experimentat două sau trei episoade de depresie majoră, este recomandat un tratament pe termen nelimitat pentru a preveni repetarea episoadelor în viitor.
Este important ca pacientul să urmeze cu strictețe recomandările medicului specialist și să nu oprească tratamentul fără a consulta mai întâi medicul. Oprirea bruscă a tratamentului poate duce la recurența simptomelor și poate fi periculoasă pentru pacient.
De asemenea, este recomandat ca pacientul să urmeze un stil de viață sănătos, care include o dietă echilibrată, exerciții fizice regulate și suficient somn. Aceste schimbări în stilul de viață pot ajuta la menținerea stării de bine a pacientului și la prevenirea recurenței depresiei.
În concluzie, depresia este o afecțiune mentală tratabilă și vindecabilă, iar un tratament adecvat poate ajuta pacientul să se recupereze complet. Este important să se ia în considerare atât psihoterapia, cât și interventiile psihiatrice, iar medicamentele antidepresive pot fi de asemenea eficiente în tratarea depresiei.
Ce factori determină apariția depresiei?
Depresia poate afecta orice persoană, indiferent de stilul lor de viață. Există mai mulți factori care pot crește riscul dezvoltării episoadelor depresive, precum:
Personalitatea: persoanele care au avut traume psihologice în trecut pot avea o capacitate redusă de adaptare la situații stresante și sunt mai predispuse la dezvoltarea depresiei. De asemenea, persoanele cu stima de sine scăzută, atitudine pesimistă și lipsa abilității de a face față stresului sunt mai vulnerabile în fața depresiei.
Factorii de mediu: evenimentele tragice și traumatice, cum ar fi decesul unei persoane dragi, probleme de sănătate, divorț, relații dificile cu persoanele apropiate, pierderea locului de muncă, probleme financiare sau stresul cronic, pot crește riscul dezvoltării depresiei. Persoanele care se confruntă în mod constant cu violența, abuzul, sărăcia sau neglijarea sunt și mai predispuse la depresie și stres.
Factorii genetici: existența unor rude de gradul întâi care suferă de depresie poate crește riscul dezvoltării acestei afecțiuni la o persoană înrudită.
Factorii biochimici: dezechilibrul serotoninei și norepinefrinei, două substanțe chimice din creier, poate contribui la apariția simptomelor depresiei.
Alte cauze: traume din copilărie, un episod depresiv în trecut, leziuni craniene, abuzul de substanțe recreaționale sau renunțarea la acestea, utilizarea anumitor medicamente (interferon, beta-blocante, corticosteroizi), boli cronice (boli cardiovasculare, diabet etc.).
Tratamente si remedii pentru depresie:
In afara de medicatie si psihoterapie, depresia poate fi combatuta prin modificarea obiceiurilor zilnice.
Printre obiceiurile care pot ajuta in lupta impotriva depresiei se numara: gandirea pozitiva, practicarea regulata a unui sport, somnul adecvat si petrecerea timpului in natura.
Multe persoane considera alcoolul, tutunul si drogurile drept o evadare, insa acestea pot agrava starea de spirit si pot croniciza depresia.
Exercitiile fizice stimuleaza productia de endorfine si serotonina, reduc tensiunea nervoasa si contribuie la un somn odihnitor.
Terapia prin ras este o optiune tot mai populara pentru tratarea depresiei. Stimuleaza productia de hormoni ai starii de alerta si de endorfine, amelioreaza stresul si anxietatea, intareste sistemul imunitar si relaxeaza musculatura.
Gradinaritul si petrecerea timpului in natura pot avea un efect relaxant si antidepresiv pentru sistemul nervos.
In general, este important sa abordam depresia dintr-o perspectiva holistică, combinand mai multe strategii pentru a obtine o imbunatatire a starii de spirit si a calitatii vietii.
Alimentația sănătoasă pentru tratarea depresiei
Studiile au demonstrat că persoanele care suferă de depresie ar trebui să adopte o dietă purificatoare timp de 2-3 săptămâni pentru a obține o reechilibrare și o mai bună stabilitate psihică. Astfel, se recomandă evitarea consumului de carne, lapte, zahăr, alimente conservate și paste făinoase, care vor fi înlocuite cu fructe și legume proaspete și coapte.
De asemenea, se recomandă detoxifierea ficatului, deoarece s-a constatat că la persoanele cu depresie, ficatul este greoi și blocat. În acest sens, se vor evita grăsimile (unt, margarină, carne grasă), precum și produsele de tip snack și fast food.
Suplimentele alimentare ar trebui să conțină vitaminele din grupul B, în special vitamina B12, precum și magneziu, care combate stresul și oboseala și are proprietăți detoxifiante pentru organism. Magneziul poate fi luat din suplimente alimentare sau direct din nuci și semințe, migdale, avocado, broccoli, quinoa, legume cu frunze verzi, boabe de soia și ciocolată neagră.
Fitoterapia sau remedii naturiste pentru depresie
Studiile au concluzionat că planta cunoscută sub denumirea de „planta Sfântului Ioan” are o veche tradiție de utilizare ca antidepresiv, având efecte similare cu medicamentele antidepresive MAO, dar fără efectele secundare adverse ale acestora.
Tinctura de valeriană poate fi consumată în caz de manifestări nevrotice, iritabilitate sau neliniște, în doză de 3-5 ml de 2-3 ori pe zi.
Floarea-pătimirilor are efect de inhibiție similar MAO, calmând sentimentul de anxietate. Poate fi asociată cu mușețelul pentru a calma manifestările nervoase digestive.
Cafeaua de ovăz are efect de calmare a sistemului nervos, dar și de revigorare. Se pot consuma 2-3 căni pe zi.
Tinctura de Gingko Biloba, disponibilă în farmacii sub formă de medicament Tanakan – soluție, poate fi eliberată și pe bază de rețetă.
Un remediu natural utilizat în tratarea depresiei constă într-o rețetă formată din plante care se găsesc în țara noastră, din care se iau câte 100 grame din fiecare în două combinații diferite: 1. Calomfir, Cerentel, Odolean, Roinița, Talpa-gâștei și 2. Ranvolfia, Sunătoare, Rozmarin, Salvie, Busuioc. Plantele se macină fin, se amestecă și se administrează câte o linguriță (5 grame) de pulbere de plante de 3-4 ori pe zi, timp de 7-10 zile. Durata și doza exactă pot varia în funcție de plantele utilizate, de severitatea afecțiunii și de recomandările medicului sau specialistului în fitoterapie.
Este important să consultați întotdeauna un medic sau un specialist în fitoterapie înainte de a utiliza orice plante medicinale, pentru a se asigura că sunt potrivite pentru dumneavoastră și pentru a evita interacțiunile cu alte medicamente sau condiții de sănătate pe care le puteți avea.
De asemenea, este important să obțineți plantele de la surse de încredere, să le păstrați în condiții corespunzătoare și să respectați dozele recomandate. Nu utilizați plante medicinale ca substitut pentru tratamentele medicale convenționale, ci ca un supliment sau un ajutor în gestionarea sănătății dumneavoastră, sub supravegherea unui profesionist în domeniu.
